Platinum Development

Dezvoltare personală în carieră și în viața personală

Diferente culturale: Magia vocabularului si a limbii vorbite

harta mentalaMi se pare fascinant acest subiect, limba vorbita si localizarea geografica si culturala au un efect de diferentiere extraordinara intre oameni. Scopul acestei serii de articole este sa ne largeasca harta asupra varietatii umane si deschiderea spre faptul ca cel de langa mine nu vorbeste aceeasi limba.Noi cu totii traim intre diferente culturale, mai mult sau mai putin observabile. Si asa cum fiecare dintre noi isi reprezinta lumea in mod diferit, acest lucru este strans legat si de vocabularul nostru uzual si limba vorbita.

Gandeste-te asa. Pana si numarul de cuvinte pe care ar trebui sa le invatam dintr-o limba pentru a putea face fata cu succes unui vorbitor nativ este variata. Fiecare limba are un alt set de cuvinte, aranjari, varietati. Exista limbi mai rudimentare si limbi mai complexe, cu multe nuante. Daca tu cunosti 5000 de cuvinte dintr-o limba de circulatie unii ar spune ca te poti descurca fara probleme, altii vor cataloga asta ca esti la nivelul unui copil de clasa a 5-a si iti vor spune ca ai nevoie de 10.000 de cuvinte, altii vor spune 16.000-18.000. Si asta e doar partea de cuvinte, daca vrem sa le folosim si corect gramatical lucrurile se complica. Insa oricum numarul de cuvinte folosite de fiecare este mult mai mic fata de cate cuvinte are intregul vocabular. Cu totii ne alegem un set preferential de cuvinte pe care apoi le folosim si le nuantam in asa fel incat sa dea intelesuri diferite.

Si apoi avem partea de intelegere. Fiecare cuvant din cele pe care le vorbesti poate colora o alta interpretare in mintea celuilalt. Hai sa luam cazul substantivelor si nominalizarilor precum iubire, fericire, libertate, putere, bun simt, onoare, respect. Fiecare semnifica altceva in capul fiecarei persoane, si e diferita in functie de cultura. Voi da suficiente exemple mai jos.

Ce putem concluziona de aici?

Ca fiecare cuvant este un simbol prin care tu poti exprima ce se intampla in capul tau. In functie de cum ai crescut, unde ai crescut, educatia care ai primit-o, experientele prin care ai trecut, tu vei putea ilustra aceste lucruri in cuvinte. Cu cat esti mai limitat cu atat vorbesti mai rudimentar, sau cu cat esti mai inchis intr-o lume mica cu atat vocabularul tau va ilustra asta. Iar daca vorbesti cu cineva care are un vocabular si o harta diferita de a ta, va trebui sa vorbesti cat mai apropiat lumii sale pentru a avea sanse de intelegere. Nu are nici un sens sa demonstrezi ce stii si cat stii daca cealalta persoana nu te poate oricum intelege. Vedem asta adesea in diverse reportaje, interviuri in care diversi profesionisti raman blocati in termeni de specialitate pe care doar colegii de breasla le inteleg, dar majoritatea lumii nu. Poate ca o sa para mai inteligenti astfel, dar in nici un caz nu vor fi mai intelesi, simpatizati sau apropiati celorlalti.[socialring]

Magia cuvintelor

Se spune ca una dintre cele mai bune antrenamente pentru creier este invatarea limbilor straine. Cred ca incepem sa intelegem deja si de ce. Cei care vorbesc mai multe limbi si au un vocabular variat au tendinta sa se mentina tineri si fizic si psihic pentru ca isi exerseaza muschiul creier care nu va intra in programul de „atat am avut, atat am folosit, gata cu viata mea activa, pot sa intru pe program de shut-down”. Poate suna putin mai greoi la inceput dar hai sa elucidam misterul.

Luam exemplul limbii native. Exista nativi care vor cunoaste 10.000 de cuvinte din acea limba, insa vor fi si altii care vor cunoaste 32.000 sau mai multe. Limba romana are aproximativ 200.000 de cuvinte, din care un DEX cuprinde cam 57.000. Vocabularul eminescian era compus din 5016 de cuvinte, si cu 3000 a scris 97% din operele sale, insa Eminescu reusea sa le dea nuante diferite si de aici impresia de complexitate. Shakespeare a folosit 20.000 de cuvinte, iar John Milton cam 8000. O romana rudimentara este compusa din numai 1500 de cuvinte. Hai sa ne imaginam prin analogie o lume desenata cu 1500 de cuvinte, una cu 5000 de cuvinte si una cu peste 10.000 de cuvinte. Imaginati-va diferenta de cunoastere, de deschidere si potential.

Pentru fiecare cuvant tu deschizi o noua harta mentala. Daca luam cazul sinonimelor si antonimelor, prin numarul crescut al acestora poti da nuante diferite prin care descrii tu lumea. Nu doar pentru altii, ci si pentru tine. Poti s-o vezi doar in alb si negru, dar poti s-o vezi si in alte mii de nuante daca ai ajuns sa le cunosti. Pentru fiecare cuvant nou mintea isi creioneaza o noua lume, pentru a o intelege mai intai trebuie s-o vada si sa o ilustreze pe baza arhivei deja existente. Si cu fiecare cuvant in plus complexitatea ta mentala si de intelegere a lumii creste. Una e sa poti reprezenta o perdea rosie cu modele si alta o perdea lunga, rosie caramizie, cu franjuri albe la capat si modele colorate, reprezentand figuri geometrice, iar fiecare model avand cate o alta nuanta mata de mov, cenusiu, alb, verde kaki pe toata suprafata sa. Desigur in prima s-a descris doar sumar, in a doua s-au introdus detalii. Insa noi presupunem adesea ca celalalt stie exact la ce ne referim, prin simplul fapt ca noi stim. Insa o perdea rosie va semnifica pentru fiecare persoana o alta reprezentare vizuala, pe cand una cu detalii va prinde un contur mai apropiat de ce a vrut transmitatorul mesajului sa spuna. Si daca nu avem acel vocabular prin care sa exprimam mai exact ce am vrut sa spunem putem ajunge la diferente semnificative de limbaj. La fel se intampla si in cazul comenzilor si a atribuirii sarcinilor.

Daca vom merge la tribul zulu, acesta are 39 de cuvinte pentru culoarea verde. Pentru ei e vital si foarte important. Pentru noi „in civilizatie” nu este, si nu vom intelege toate acele 39 de nuante de verde decat daca le vom experimenta direct cu zulusii in natura. Iar daca o vom face, dintr-o data intelegerea noastra asupra mediului si naturii va prinde o noua dimensiune neexplorata pana acum. La eschimosi exista 43 de nuante pentru alb (zapada), o alta lume, un alt limbaj, o alta dimensiune asupra lumii si a importantei lucrurilor. Cum se va intelege un zulu si un eschimos? Hmmm …, probabil la fel precum o femeie si un barbat in cadrul unei dispute aprinse cand fiecare ramane in lumea sa si replica frecventa devine „Cum poti sa spui asa ceva? Tu pe ce lume traiesti? Esti nebuna(a)!” Si desigur fiecare va interpreta aceste cuvinte altfel.

Fiecare limba, gradul ei de complexitate inseamna dimensiuni diferite. Daca o persoana cu un vocabular de 6000 de cuvinte vorbeste cu o persoana care are doar 1500 de cuvinte vor exista foarte multe diferente de perceptie. Daca o persoana vorbeste si o alta limba va intra in lumea vorbitorilor acelei limbi, prin cuvintele diferite, semnificatia lor, aranjarea lor, accentul pus, si astfel deschiderea spre noi universuri va fi mult mai mare. Si asa se produce magia unei minti pline de cuvinte numeroase. De aceea noi parem sa ne intelegem foarte bine cu unele persoane similare in vocabular cu noi si cu altele sa simtim ca avem de vorbit o alta limba. E valabil si la diferenta de limbaj intre sexe, zodii, varste …

Limbi diferite inseamna dimensiuni suplimentare ale realitatii

Exemple interesante care ridica semne de intrebare intre ce stim si ce credem ca stim?

– tribul zulu are 39 de cuvinte folosite pentru verde

– eschimosii au 43 de tipuri de zapada

– „traum” poate da fiori vorbitorilor latini, dar inseamna „vis” pe germana; cand romanii citesc „curva peligrosa” in America de Sud se vor distra copios desi e vorba doar de o „curba periculoasa”; nemtii se vor distra in anumite contexte de englezescul „mist” care inseamna „gunoi” pentru ei, sau otrava lor „gift” inseamna „cadou” pentru vorbitorii englezi; rața spaniola (pato) va reprezenta la unii mexicani expresia homosexualitatii; sau sa nu uitam de durerea „pain” englezeasca devenind „paine” la francezi; sau cei de la Mitsubishi poate nu s-au gandit ca hispanicii nu vor fi foarte incantati sa aiba un Pajero care inseamna „labagiu” pentru ei; la fel si cu „Punto” care odata ajuns in Brazilia a primit amuzamentul traducerii sale, si anume „testicule mici”; sau „fanny” poate suna bine la anumite branduri la noi si la francezi insa la americani inseamna posteriorul iar la australieni cea mai intima parte a femeii … si lista desigur este uriasa.

– limbile indo-europene cum sunt engleza, germana, franceza, rusa pot fi acordate oarecum prin traducere, insa nu exista echivalent pe masura in limbile chineza, japoneza, indoneziana, finlandeza …

– japoneza nu are echivalent in nici o alta limba, este extrem de ambigua, iar forma de traducere este greoaie si greu interpretabila, inclusiv pentru chinezi

– verdele de la semafor in Japonia se spune „lumina albastra”, japonezii nu fac distinctie clara intre verde si albastru

– semnificatia nominalizarilor variaza de la o tara la alta

– daca vorbesti de „bunul simt” in context de afaceri la un german acest lucru ar putea inseamna sa vi la timp, la un arab sa-l intrebi de familie inainte de orice discutie serioasa, la un italian sa faci tot posibilul sa rezolvi problema cu relatiile care le ai daca astfel se rezolva mai repede.

S-a intamplat o data la ONU, ca vorbitorul englez sa spuna PRESUPUN, interpretul francez a tradus DEDUC, iar in limba rusa a devenit CONSIDER si astfel ideea de presupunere s-a pierdut. Daca pot aparea astfel de situatii lucrand cu trei limbi inrudite, care fac parte din grupul indo-european, atunci doua limbi atat de diferite precum engleza si navaho actioneaza literalmente in doua lumi diferite.

– „regular coffee” in New York inseamna cu frisca si 2 bucati se zahar; in Minnesota inseamna „cafea neagra” fara nimic in plus

– limba germana are cuvinte complexe, serioase si care nu lasa loc de ambiguitate sau nuantare; spaniolii au multe expresii calde, diminutive, care transforma comunicarea intr-o forma omenoasa, deschisa …

– umorul este perceput in mod diferit, exista un numar foarte limitat de bancuri ce se potrivesc aproape oriunde (Ex. bancurile cu elefantii, avioane, restaurant), in rest insa e foarte important sa se tina cont unde si ce se poate folosi pentru a destinde atmosfera.

– limba romana este diferit vorbita la noi in tara si peste Prut; la fel exista expresii dferite de la o regiune la alta

Nu mă enerva/irita    =   Nu mă stropşi

Magazin non stop    =    Magazin deschis veşnic

Corner   =   Pălitură din ungher

Închide lumina   =   Uşide becu’

Piure de cartofi   =    Barabuli bătuşiţi

sursa

– corcodușele pot fi zarzăre, caise sălbatice, gorgoaze, desi nici macar la asta lumea nu e in clar daca inseamna sau nu acelasi lucru, chiar daca le folosesc cu aceeasi semnificatie

– cartofii pot fi pichioci, barabule, picioici, cucule, crumpene, etc

Si asa cu intelegerea corecta a lucrurilor. Daca esti obisnuit sa te exprimi intr-un fel si ramai in lumea ta o sa ai mult mai putine de impartit cu lumea larga din care faci parte, limitat la dimensiunile autoimpuse. Tu nu poti sa-ti depasesti granitele mintii tale daca vocabularul prin care gandesti si recreezi lumea nu corespunde noilor orizonturi visate. Desigur, nu vorbim aici de orizonturi si posibilitati spirituale, ele fac parte dintr-o cu totul alta tema si abordare. Aici ne referim la faptul ca odata ce am invatat sa vorbim si sa folosim cuvintele in comunicarea cu noi si cu ceilalti am transformat si viziunea asupra vietii in functie de capacitatile vocabularului nostru. Fascinant si revelator daca stai sa te gandesti, nu-i asa? O tema demna de aprofundat.

„Fiecare perspectiva asupra lumii care se stinge, fiecare cultura ce dispare, scade o posibilitate asupra vietii.” Octavio Paz

1 Comentariu

  1. Mi-a placut articolul.Credeti ca pot fi explicate si conflictele dintre state prin bariera lingvistica?Mintea umana a fost folosita ca model pentru calculatoare de savanti cu ceva ani in urma.Atit computerele cit si mintea umana functioneaza din ptc.de vedere fizic pe principiul -ceia ce eu nu cunosc sau nu stiu nu exista-.Un computer fara partea de soft care ii da viata este un simplu obiect inutil asemanator unei mese.Nu-mi permit sa pretind ca sint ceia ce nu sint si nu intentionez sa par atotstiutor dvs. care sinteti experti poate in anumite domenii.Consider ca aceste informatiii va pot ajuta. Atita tot.

    Postează un Răspuns

Trimite un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *