dezvoltare personala, NLP Romania, curs de nlp, Motivatiile pot functiona ca un afrodisiac pentru fuga de raspundere sau al complacerii in situatia/starea actuala. Tentatia acestui afrodisiac este mare pentru ca te mentine in zona de confort, respectiv pe strazile ale caror nume le cunosti. E pur si simplu mai simplu. Chiar si tendinta de autodistrugere, autosabotaj functioneaza astfel. Mai usor ma gandesc ca nu merit sau nu e pentru mine si dau unda verde starii mele actuale, respectiv distrug primul succes cat de mic care-mi arata mie ca se poate si altfel. Acel altfel depaseste strada pe care o cunosc si nu stiu ce se poate intampla dincolo de ea.

Din acest punct al locsorului caldut si cunoscut tu poti arunca apoi vina in exterior, poti gasi mii de motive pentru care nu esti tu de vina pentru viata ta sau strada pe care traiesti. E ca si cum creierul tau descarca o substanta similara unui drog si iti altereaza orice fel de raspundere, putere de decizie si control asupra unei situatii care poate fi schimbata.

Daca intrebam pe cineva de ce nu face ceva va gasi instant zeci de motive, pe cand numarul motivelor pentru care face ceva este mai redus. Testati si numarati. Cel mai frecvent numarul balanseaza spre justificarea NU-ului. Scuzele fac parte din viata noastra si la multa lume ele devin o forma de arta desavarsita pana la grad de maestrie. La fel se intampla de altfel si cu vulnerabilitatea. Cu cat identifici si ataci mai bine locul vulnerabil al celuilalt cu aceeasi vehementa isi va apara locul.

Insa cat de absurd pare sa constatam energia consumata pentru a motiva, justifica sau a ne apara o pozitie care nu ne duce in fond nicaieri, atunci cand suntem pusi in fata unor eventuale schimbari in viata noastra. Unii pornesc razboaie din asta. Gaseste punctul vulnerabil al oricui si ataca acolo, este modalitatea in care poti dezarma inamicul, forma dupa care s-au purtat razboaie de altfel. Insa ce vreau sa subliniez cu asta este ca fiecare dintre noi este cel mai slab in acel punct in care se ataca cel mai usor si cel mai vehement. Atunci cand esti in control si stapanesti o situatie, starea naturala de a interveni este una de calm si toleranta. Cel ce urla, zbiara, critica, se lamenteaza, devine agresiv(a) nu este niciodata in control, doar „frica de ceva” este in control in acest caz.

Dar mai exista si alte modalitati de a motiva Nu-urile. Si anume acea stare letargica in care spui „ah, daca as putea”, sau „nu am nici o sansa”; cat si varianta victima in care ai o serie intreaga de motive sa te justifici, de genul „daca ai stii tu cate am pe cap, cate mi s-au intamplat”, „eu nu pot”, „e prea mult pentru mine”. Si uite cum ai renuntat la putere doar gandind ca nu ai niciuna. Daca faci pe cineva sa gandeasca faptul ca nu are nici o putere si nici un control devine sclavul tau. Este forma cea mai tenebroasa de manipulare. Si mai exista, celebra forma de „ignore total” cand cealalta persoana se uita la tine si la propriu i se rupe, este acea forma de neimplicare in nimic si lipsa de initiativa pentru nimic. Sau eventual iti raspunde cumva prin usa din dos, fara confruntare directa. In acest caz tu nu mai ai acces la informatii, persoana se automotiveaza ea insasi si apoi devine impacata cu decizia de a face nimic si a ramane pasiva.

Si acum sa exemplificam. Cele mai frecvente scuze:

    • Nu am suficient timp.
    • Mi-e frica de esec.
    • Nu ma simt in stare.
    • Nu am chef.
    • Nu e momentul potrivit.
    • Inca nu sunt sigur(a) ca e bine.
    • Nu am bani.
    • Trebuie sa-mi platesc facturile.
    • Am copii.
    • Am alte prioritati.
    • O sa incep maine.
    • E planul meu pentru viitor.
    • Si daca n-o sa iasa?
    • N-o sa mai am timp.
    • Ei n-o sa ma mai placa.
    • Daca as fi ca tine mi-ar fi usor. Daca as avea ce ai tu mi-ar fi si mie usor.
    • Sunt prea batran(a) ca sa mai fac asta.
    • Nu merit sa mi se intample asta.
    • Asa ceva nu e pentru oameni ca mine.

Remedii

Orice motiv sau argument poate fi demontat la fel de simplu precum este construit. Uneori ajunge o picatura plasata intr-un loc care astepta sa fie umplut. Nu intotdeauna oamenii reactioneaza imediat la demontarea argumentelor lor de a nu face ceva. Insa daca mediul este propice si picatura sau samanta aterizeaza in locul si momentul potrivit atunci se declanseaza un proces care poate trece de la prima indoiala implantata pana la reusita finala.
[socialring]O poveste de viata: A fost odata ca niciodata o doamna, o sa-i spunem Georgeta, care mai avea 2 ani si implinea 60 de ani. Am cunoscut-o ocazional, fara a-mi fi cursanta, si toata interactiunea noastra s-a redus la o ora. Toata viata si-a dedicat-o copiilor si familiei, iar cand a iesit la pensie a ajuns sa fie singura, sa se descurce dintr-o pensie amarata si copii sa-i fie plecati in strainatate. Ajunsese sa vorbeasca cu ei de cateva ori pe an. Doamna se simtea distrusa si nu mai avea nici o pofta de viata. Toate acestea au marcat-o si desi putea sa fie in forma inca la varsta aceea, dansa arata de parca era deja trecuta de 75 de ani. Corpul ii reflecta exact starea de spirit. Ea gandea astfel: „Mi-a sosit vremea, nu mai am de ce sa traiesc, nu am ce sa ofer, nimeni nu are nevoie de mine, mi-am sacrificat viata pentru altii si degeaba, pot sa plec si eu dupa sotul meu.”

Am intrebat-o daca are vreo pasiune. Initial ii era foarte greu sa-si aminteasca de orice activitate care sa-i faca placere. Noi cu totii avem tendinta asta de a renega tot ce e bun in noi atunci cand ne simtim inutili, lipsiti de succes si nesatisfacuti de viata noastra. Dupa ce am sapat putin am aflat ca dansa era incantata sa faca poze la copii atunci cand se ducea pe vremuri la reuniuni familiare, sau cand altcineva ii dadea un aparat sa pozeze. Si am intrebat-o ce ar fi sa se apuce de fotografiat? A urmat artileria grea de motive si scuze. In special acestea:
1) Sunt prea batrana sa ma ma mai apuc eu de ceva.
2) Nu am bani sa ma duc la cursuri, sa-mi cumpar un aparat de fotografiat.
3) Cine m-ar angaja pe mine?
4) Nu ma simt in stare.
5) Vremea mea/ sansa mea a trecut.
6) Cine sa vrea pozele mele?
7) Ce idee absurda.

Semintele implantate au fost:
Conform cui si a ce este ea prea batrana pentru asta?
Daca ar stii ca ar mai trai 50 de ani i s-ar parea tot la fel de tarziu sa invete ceva nou?
Cum se simte atunci cand face poze?
Si daca ar angaja-o cineva?
Si daca ar primi de la cineva un aparat cadou?
Ce ar avea de pierdut daca si-ar da o sansa in loc sa ramana unde este?

La finalul discutiei doamna parea aproape la fel de reticenta ca la inceput. Insa dupa cateva intrebari am vazut-o cum a cazut pe ganduri. Acestea sunt momentele pe care le vrem. E prima parte de indoiala a fostelor convingeri si inceputul eliberarii de ele. Nu putem stii niciodata sigur cand si cu cine functioneaza, insa ar fi pacat sa nu insamantam acolo unde ar putea incolti.

Finalul povestii: M-am intalnit cu doamna in mod „intamplator” dupa doi ani de zile. Cu greu am recunoscut-o, de fapt m-a recunoscut ea pe mine 🙂 Era aranjata, arata foarte bine pentru varsta ei rotunjita deja, avea un aer tineresc in privire. Si, am aflat ca se ducea sa faca poze la: un botez 🙂
Ce s-a intamplat? Dupa discutia noastra, doamna a avut cateva nopti nedormite. Incepea sa-si imagineze cum ar fi sa devina un fotograf profesionist si sa pozeze copii. Ducand dorul nepotilor de peste hotare, Geta era innebunita dupa cei mici. Dupa o saptamana ea a renuntat la acest vis, care i se parea nebunesc. Prin a doua saptamana aproape ca uitase de el, insa intr-o zi a fost in parc si a observat o sedinta foto cu copii de clasa primara si si-a readus aminte. A inceput sa gandeasca si sa-si imagineze din nou: „cum ar fi …”
curs dezvoltare personala
Conform legii atractiei, in functie de focusul tau iti vor iesi in cale acele circumstante, oameni, ocazii care vor alimenta acel focus. Nu ai decat sa actionezi apoi in directia aceea si sa imbratisezi acele oportunitati. Si asta functioneaza la orice, fie ca e vorba de ganduri negative sau pozitive. Daca Iad visezi iad vei avea, daca oportunitati pentru visurile tale visezi ele vor aparea. Sa vedem insa ce faci cu ele?

Si la 2 zile dupa evenimentul din parc ce credeti ca se intampla? Vine o vecina la cafea la doamna Geta si ii povesteste ca are un nepot fotograf, care i-a lasat un aparat mai vechi de care nu mai are nevoie si o incurajeaza sa faca poze de plictiseala. Numai ca vecina nu era deloc pasionata de asa ceva. Doamna Geta simte cum ii creste tensiunea de exaltare si, pentru prima data dupa foarte multa vreme cere si ea ceva de la cineva. O intreaba pe vecina daca nu ar vrea sa-i imprumute aparatul si sa-l roage pe nepot sa o invete cum sa-l foloseasca. Zis si facut. Nepotul apare la o saptamana, vine insotit (aproape fortat de bunica) sa-i arate doamnei Geta ce si cum. O invata si cum sa-si descarce pozele in calculatorul pe care doamna Geta il avea de la copii sa vorbeasca de cateva ori pe an prin Skype. Din acel moment doamna Geta si aparatul devin cei mai buni prieteni si in urmatoarele luni doamna Geta face peste 10.000 de poze la copii pe strada, prin parcuri, pe unde apuca. Merge la gradinita unei alte vecine sa pozeze festivitatile micutilor. Si din vorba in vorba este chemata de parinti si educatori la tot felul de serbari, zile de nastere, etc. Si astazi doamna Geta este o femeie renascuta, care se intretine foarte bine singura, face ceea ce-i place si este apreciata de cei din jurul ei. O adevarata lectie de viata.

Concluzia: noi cel mai frecvent ne sabotam singuri si la fel de frecvent avem sansa sa lasam picaturi si graunte in jurul nostru. Nu intotdeauna apucam sa le vedem, insa ele exista si pot transforma vieti. Precum in agricultura, o samanta buna pe un teren propice poate incolti si da viata unor recolte adesea neasteptate.

Va las la final cu cateva contra-argumentari la cele mai frecvente motivatii pe care ne e dat sa le auzim si dintre care v-am enumerat o parte mai sus. O sa va exemplific dupa varianta NLP-istica si veti avea ocazia sa le folositi intr-o gama larga de situatii, de la cele profesionale pana la cele de acasa.

Obiectie: Nu am timp/bani/chef, etc sa fac X:

Variante de raspunsuri:

1) Redefinirea obiectiilor
Te-ai gandit ca poate nu e vorba nici de bani si nici de timp, ci mai degraba de reticenta ta in a investi in tine ?

2) Analogie
E oare o decizie proasta pentru un fermier sa-si investeasca timpul si banii in a planta si ingriji seminte pentru a-si hrani apoi familia?

3) Schimbarea rezultatului
Problema nu este ca poti sau nu poti sa faci asta, ci mai degraba cat consideri tu ca meriti sa investesti in asta (credinte).

4a) Consecinta/Credinta
Stii, avand o credinta ca asta te face sa nu ai suficienti bani, suficient timp …, ea te costa mai mult decat crezi deoarece te lasa fara optiuni.

4b) Consecinta/Credinta
Aceste credinte devin impliniri profetice deoarece iau asa mult timp de la noi pentru a le mentine.

5) Chunking up
Stiu ca o decizie proasta poate fi costisitoare, ti-ai lasa cu adevarat frica fata de necunoscut sa te tina de la ceva ce iti doresti cu adevarat?

6) Chunking down
E posibil sa-ti imbunatatesti viata si sa ai mai mult timp pentru ce iti doresti permitandu-ti sa-ti reevaluezi cu adevarat decizia si sa gasesti de unde vine obiectia ta fata de a face asta.

7) Ierarhizarea
Nu crezi ca e mai important sa te focusezi pe ceea ce vrei de la viata ta decat sa te axezi pe ce pierzi (timp, bani) pentru a ajunge acolo?

8) Intentie
Imagineaza-ti cat ai avea de castigat daca ai face, ai avea asta?

 Cat despre eternul invocat timp, raspunsul este simplu: „Stiai ca toata lumea are 24 de ore? Ce te face pe tine sa crezi ca esti mai ocupat(a) decat un presedinte de stat, de corporatie, care totusi are timp de activitati dintre cele mai diverse? Cred ca nu timpul este problema, ci gestionarea sa.” Bine, aceasta formulare poate parea putin cam dura si sa bage persoana in defensiva, respectiv in apararea vehementa a pozitiei sale. Insa o va face sa gandeasca cu prima ocazie.

Variati pe ele, faceti reformulari si adaptati-le situatiilor. Sa va fie de folos in plantarea semintelor, cu atat mai mult cu cat a sosit si primavara 🙂

Articole similare

Creierul uman

13 lucruri pe care oamenii puternici mental nu le fac!

Ai citit cumva aceasta carte a cercetatoarei si psihoterapeutei Amy Morin, despre ce nu fac oamenii puternici mental? Este o lectura extraordinara care sintetizeaza latura gandurilor, comportamentelor si emotiilor acestor oameni. Cu un astfel de Citește mai mult…

Autosabotaj

Cum poți obține starea de calm la serviciu în 3 pași

Starea de calm la serviciu vine cu nenumărate beneficii. Am postat un slideshow zilele trecute pe facebook despre acest subiect, dar am considerat oportun să dezvoltăm subiectul. Resursele de care dispunem la un anumit moment Citește mai mult…

Cine sunt eu ?

Cum ajungi un mincinos? Efectul mărului stricat

Pentru cei care nu știu scriu o nouă carte (a V-a) – The Theory of Lies – care se dorește a fi un manual și ghid cuprinzător despre minciună și decepție, rolul motivației în toate Citește mai mult…