Efectul mărului stricat si cum ajungi mincinosPentru cei care nu știu scriu o nouă carte (a V-a) – The Theory of Lies – care se dorește a fi un manual și ghid cuprinzător despre minciună și decepție, rolul motivației în toate acestea, ce efecte cauzează asupra societății și un viitor posibil de urmat. De această dată am decis să o public atât în engleză cât și în română, asta spre deliciul criticilor adresate cărților anterioare scrise doar în engleză. The Theory of Lies are la bază foarte multă bibliografie precum și suport din partea unor personalități din domeniu, în mod principal Dan Arielly – profesor la catedra de Economie Comportamentală și Psihologie în cadrul Universității Duke, autor de 3 bestsellers pe exact aceste subiecte ce țin de minciună, decepție și comportament irațional. După cum se vede mă implic la modul cel mai serios ca această carte să fie un punct de reper în domeniu și vă promit o carte pe cât de deșteaptă pe atât de ușor lecturabilă 🙂

Colaborarea mea cu Dan mi-a deschis ușa spre o multitudine de experimente realizate de-a lungul anilor relevând comportamentul irațional și înșelător al oamenilor, dar mai ales ce se află în spatele acestui comportament – adică mecanismul declanșator. De ce o facem, cum evaluăm costurile comportamentului nostru, toate acestea raportate la lumea reală și economie. În acest sens m-am gândit să vă vorbesc astăzi despre efectul mărului stricat deoarece adesea îl folosim în vocabularul curent, dar oare știm cum se formează acest efect?

Efectul mărului stricat prin experimente

În acest sens au fost conduse mai multe experimente care demonstrează cum stă treaba. O mare parte dintre ele au fost făcute de către Dan Ariely împreună cu Francesca Gino și Shahar Ayal.
Scopul acestora a fost să demonstreze dacă un anumit comportament lipsit de etică al celorlalți mărește sau diminuează necinstea individuală. Astfel într-unul din experimente cu două grupe diferite exista o persoană infiltrată (complice) care să se comporte într-un anume fel. Existau niște exerciții de făcut și niște bani de primit în schimbul exercițiilor făcute în mod corect. În primul experiment persoana infiltrată era parte a grupului testat și în mod ostentativ a terminat testul într-un timp imposibil de scurt și a cerut maxim de recompensă. Același lucru s-a repetat și cu un grup în care persoana ostentativă era din exterior, lucru manevrat printr-un tricou ce purta insignele unei alte universități decât cea în care se făcea experimentul. Rezultat: primul grup a avut o rată mult crescută în a trișa față de al doilea.
Într-un alt experiment cel infiltrat era pus să întrebe ceva legat de posibilitatea de a trișa ceea ce în mod evident creștea posibilitatea acestei alternative. Cu toate acestea trișatul s-a redus.

Ce concluzii tragem de aici? Că oamenii nu au un comportament lipsit de etică doar evaluând relația cost-câștig ci iau în calcul și componenta normelor sociale, cât și evidențierea acelui comportament. Cât despre efectul mărului stricat acesta contează mult dacă vine din partea unuia ca noi.

Un alt experiment cu 141 de studenți de la Universitatea Carnegie Mellon a luat în calcul 4 grupe, prima de control în care posibilitatea de a trișa era practic imposibilă; a doua cu un tocător de documente pentru distrugerea testelor fără a fi verificate de supraveghetori; a treia și a patra grupă cu un complice, diferența fiind că acesta făcea parte dintr-un grup dar era outsider pentru celălalt, pe acelai principiu cu tricoul. Fiecare avea de rezolvat niște exerciții și avea 2 plicuri, un plic cu 10 dolari și un plic gol în care participanții trebuia să pună echivalentul banilor pentru problemele nerezolvate, fiecare problemă primind 0.50 cenți. Pentru prima grupă exista o cutie albastră de reciclare unde se lăsau chestionarele cu soluțiile, lângă era o altă cutie de carton pentru plicurile albe cu banii nemeritați. După cele 5 minute alocate experimentului participanții duceau chestionarele în față la cutia albastră unde experimentatorul verifica numărul de exerciții corecte și banii corect câștigați. Pentru grupa a doua cele două cutii au fost separate în spațiu, fiecare în alt colț, iar lângă cutia albastră se afla și un tocător de documente unde participanții își tocau singuri chestionarele, fără a fi verificați în vreun fel.

În ultimele două grupe în care exista un complice prin prezența unui actor s-au păstrat condițiile din grupa a doua (cu tocătorul) cu diferența că după primele 60 de secunde de când experimentul începea acest complice exclama în gura mare că, „Am terminat. Ce ar trebui să fac?”; iar experimentatorul îi readucea aminte regulile (tocat, transfer de bani între plicuri, plasarea plicului alb și colectarea banilor). În cazul acestuia însă toți banii îi reveneau de vreme ce pretindea că a rezolvat tot lucru lesne de înțeles ca fals deoarece nimeni nu avea timpul necesar de a rezolva toate diagramele date în 60 de secunde.
Un alt experiment similar a vizat aceeași repartiție a celor 4 grupe cu diferența că actorul în timpul explicării instrucțiunilor întreabă ostentativ, „deci e în regulă să trișăm?”; iar experimentatorul răspunde, „poți să faci ce vrei.” În acest caz complicele nu creează nici o normă socială precum în experiemtnul anterior, adică nu pleacă primul, așteaptă ca alții să plece.

Încă o dată experimentele demonstrează faptul că oamenii nu înșeală/trișează doar pe considerente de cost-beneficiu ci iau în calcul atât normele sociale (reflectat în special în primul experiment) cât și evidențierea comportamentului lipsit de etică. Astfel s-a demonstrat că oamenii trișează mai mult dacă au un model din cadrul grupului și mai puțin dacă modelul cel „rău” provine din exterior. Astfel apartenența de un grupare are un rol foarte important în convertirea comportamentului cuiva. S-a văzut foarte bine asta în cazul Enron, sau Tyco, sau Arthur Andersen. Putem extrapola și să ne gândim la modelul de acasă și influența directă a părinților asupra copiilor prin comportamentul pe care-l practică la vedere.

Pe lângă normele sociale și apartenența la un grup evidențierea comportamentului impropriu joacă de asemenea un rol major. S-a demonstrat că participanții trișează mai puțin atunci când li se aduce la cunoștință posibilitatea de a trișa. Această formă e similară oarecum cu trezirea conștiinței, atunci când ni se evidențiază că putem trișa sau nu simțul etic intră în joc. La fel s-au făcut demonstrații pe alte grupe test în care unui grup i se aducea aminte de cele 10 porunci. Nu conta dacă aceștia erau sau nu religioși, invariabil rata trișării se reducea spre zero.
Aceste lucruri spun foarte multe despre firea umană și impactul comportamentului înșelător asupra vieții noastre și a economiei. Vă las să reflectați puțin asupra acestor lucruri și poate asupra comportamentului vostru în diferite cadre. Și vă mai las și un citat drăguț care se potrivește:

„Omul nu este ceea ce crede că este, el este ceea ce ascunde.” ~ André Malraux

[author] [author_image timthumb=’on’]http://platinum-development.ro/?p=4156[/author_image] [author_info]Dr. Cristina Imre, Business Trainer & Coach Certificat Internațional, certificare ISO, Master Trainer NLP, Formator de Formatori, Antreprenor, Autor Internațional, Fondator Platinum Development – partenerul de nădejde pentru oameni de valoare! cristina.imre@platinum-development.ro [/author_info] [/author]


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Creierul uman

13 lucruri pe care oamenii puternici mental nu le fac!

Ai citit cumva aceasta carte a cercetatoarei si psihoterapeutei Amy Morin, despre ce nu fac oamenii puternici mental? Este o lectura extraordinara care sintetizeaza latura gandurilor, comportamentelor si emotiilor acestor oameni. Cu un astfel de Citește mai mult…

Antreprenoriat

Tinerii milenialii vor dicta piața muncii până în 2025

Probabil sunteti la curent cu noțiunea de milenial, mileniali sau mai pe englezește așa millennials cu doi de „l” și doi de ‚n”; cu atât mai mult dacă sunteți antreprenor, manager, părinte de milenial sau însuși un mândru reprezentant al acestei generații.

Autosabotaj

Cum poți obține starea de calm la serviciu în 3 pași

Starea de calm la serviciu vine cu nenumărate beneficii. Am postat un slideshow zilele trecute pe facebook despre acest subiect, dar am considerat oportun să dezvoltăm subiectul. Resursele de care dispunem la un anumit moment Citește mai mult…