Imi place mult acest subiect. Facusem de-a lungul vietii o pasiune din aceste jocuri. Nimic nu ma stimula mai tare si nimic nu ma facea sa simt mai intens decat acest joc. Iar mie imi place sa ma joc. Bine-nteles ca nu din dorinta de a ma arde ci de a experimenta si culege informatii valoroase despre mine si despre ceilalti.

Consider ca suntem actori cu norma intreaga de-a lungul vietii, fie vrem fie nu sa acceptam asta. Doar ca uneori suntem la categoria profesionisti, alteori la amatori. Insa nu consider ca este rau sa joci teatru si am sa explic de ce. Este o modalitate de a te descoperi, de a vedea care rol ti se potriveste mai mult. Ar fi infantil sa spui: “Nu, eu nu joc teatru niciodata, asta sunt eu.” Ei, pai nu tocmai asta este marea noastra provocare ? Ca nu stim cine suntem ? Si astfel intram in diversele roluri pe care viata, anturajul si tot ce ne-nconjoara ni le rezerva ? Diferenta dintre a admite sau nu este in faptul ca jocul nostru este constient sau nu. Jocul meu de teatru era unul constient, poate de asta cei 2 ani de teatru din liceu mi-au placut atat de mult. Dar pe vremea aceea eram constant in roluri. Dualitatea dintre viata de pe bancile scolii si viata din exterior era remarcabila. Si asta imi placea. Mi-a placut sa sochez, dar nu prin a iesi in evidenta intr-un mod expansiv ci prin diversitatea fatetelor mele. Ma atragea asta exact din motivul ca reuseam sa observ ce reactii trezesc in ceilalti cand eram intr-un anumit rol sau altul. Ma fascina mai ales cum se poate ca in 24 de ore sa pot lasa impresii cu totul diferite despre persoana mea. Asa s-au adunat in jurul meu grupuri diferite de oameni, fiecare cunoscand o fateta a mea. Cu timpul am invatat sa joc diferite roluri mai bine, de la persoana atractiva pentru sexul opus, la persoana invizibila pentru ceilalti atunci cand doream sa fiu lasata in pace. Nu conteaza cum arati, daca starea ta este in rezonanta cu o anumita vibratie, stare de spirit si in acord cu ceea ce doresti tu sa transmiti. Dar conteaza foarte mult cum arati atunci cand nu stii exact ce vrei si care e starea ta si mai ales cand nu te simti sigur pe tine.

Revenind la starea de spirit, vei reusi sa convingi pe oricine ca tu esti acea persoana pe care o joci. Totul tine de convingerea din acel moment. Ceea ce crezi aia esti si pentru exterior, iar aceste lucruri variaza permanent in viata noastra, uneori zilnic, alteori mai des sau mai rar, cert este ca permanentizarea unei stari este una dificila.

Aparentele inseala, iar oamenii sunt teribil de superficiali – aceste doua conceptii merg mana in mana. In conditiile in care reclama vinde si nu produsul in sine, o persoana se lasa foarte usor inselata de o alta pentru ca nu sapa deloc sa afle prea multe despre acea persoana. Se multumeste sa se uite la ea, sa o catalogheze si sa trimita imaginea si impresia culeasa la sertar. Excelent, numai ca de aici si pana la realitate este cale lunga. Si desi teoria o cunoaste foarte multa lume, ea continua sa practice aceleasi principii de baza, iar prima impresie si primele secunde cand intalnesti o persoana te vor bantui mult si bine pe viitor. Schimbarea acestei impresii ia mult mai mult timp si efort decat prima insasi, astfel ca nu putem sa nu tinem cont de superficialitatea oamenilor. Insa asta nu trebuie sa te descurajeze in a te juca, dimpotriva.

Ia sa vedem doua exemple des intalnite: nu ati observat ca atunci cand sunteti tare deprimati si nu aveti chef de nimic parca si lumea va lasa in pace, nu va agaseaza atata si parca de la sine va autoizolati in acea stare in care nu mai e nimeni ? Si daca treceti pe strada parca ceilalti nici nu va observa de parca ati fi invizibili ? Iar acest lucru nu face decat sa intareasca starea voastra mizerabila. Toate din cauza ca nimeni nu este atras de lucruri deprimante si de bolnavi (iar in acele momente sunteti oarecum bolnavi). Pe de alta parte, atunci cand aveti o stare de exuberanta si incantare interioara, toata lumea o sa se inconjoare in jurul vostru deoarece doresc si ei ce aveti voi, adica sa va suga putin energia, iertata sa-mi fie exprimarea. Este un fel de vampirism energetic, ce e frumos vrea si altul. Insa nu toti sunt vampiri energetici, dar intr-un cadru larg o energie debordabila si pozitiva se pierde mult mai usor tocmai datorita disiparii la vampirii care sunt in zona. Pentru ca daca mergem pe reversul medaliei, ati observat probabil si faptul ca dintr-o stare super pozitiva in care erati, cineva a reusit s-o strice cu multa dibacie, probabil fara sa-si dea seama. Conform acestei distributii de energii, starile pozitive se si pastreaza mai greu, ele sunt sugativate de mediu, iar noi nu stim sa ni le conservam. De cele mai multe ori intram in roluri la nivel inconstient nestiind sa profitam de ele, de avantajele rolului in care tocmai suntem.

In viata unui om obisnuit rolurile sunt echivalentul starilor, pe cand la o persoana versata rolul este un atu, un mijloc, o arma. Ati putea s-o denumiti excrocherie sentimentala sau emotionala, dar pana la urma noi toti trebuie sa ne fortificam, sa fim puternici pentru a reusi, si doar cei care doresc sa fie victime sau au aceasta nevoie de a fi victime vor fi. Daca tu nu constientizezi o anumita nevoie a ta, indiferent cat de absurda ar suna ea verbalizata, asta nu inseamna ca ea nu exista. Insa grav e ca te conduce din umbra, iar tu atragi mereu aceleasi situatii din nou si din nou, atragi aceiasi oameni care abuzeaza de tine, sau care seamana intre ei printr-un tipar similar si cam asta va fi universul tau pana cand decizi sa faci o schimbare. Inclusiv afirmatiile de genul: “toti barbatii sunt la fel” sau “muierile sunt proaste” ca sa fac referire la ambele sexe, nu arata decat limitarea unui tipar din viata acelei persoane. Daca personajele despre care vorbim au atras in jur astfel de personaje; respectic EA a atras cele mai ingrozitoare specimene masculine de-a lungul vietii care au chinuit-o fizic si/sau emotional, iar EL si-a luat mereu niste papusi feminine si mai putin slabe in caracter care s-au lasat manevrate si manipulate, sa nu ne miram ca acesti oameni nu prea au o imagine de ansamblu vasta, nici nu au de unde.

Daca-ti joci bine rolul, nici mama, nici tata nu se vor putea prinde. De ce ? Pentru ca un rol bine jucat inseamna patrunderea in energia ideala personajului si deci ceea ce veti emite va fi exact ceea ce jucati. Daca jucati o persoana influenta, irezistibila si intrati in pielea personajului, in momentele actului toti specatatorii va vor percepe ca atare. TOTI. Cat va dura totul ? Depinde de practica. Nimeni nu se naste invatat. Cunoasteti zicala ? Cu siguranta. O alta cauza pentru care nu va pastrati rolul ? Pentru ca nu va reprezinta sau nu vi se potriveste. Insa ca sa ajungeti acolo aveti nevoie de ceva timp de explorare ca sa identificati exact ce vi se potriveste si cine/cum sunteti de fapt. Cine sunteti voi si nu imaginea conturata de exterior peste voi !

Rolul iti influenteaza si fizicul ! Psihosomatica.

Si pentru ca intrarea credibila in rolul personajului va transforma cu totul pentru acea perioada in acel personaj puteti avea si surprize. Prin modificarea starilor energetice se schimba si corpul, acesta reactioneaza la programul pe care l-ati activat. Astfel se schimba si postura, tonalitatea vocii, tinuta si fizionomia. In cazurile extreme va puteti imbolnavi.

Psihosomatica este o reprezentare foarte interesanta despre cum tu singur poti sa-ti aduci belele pe cap daca starea ta psihica e de asa natura. Foarte multa lume dupa ce petrece o anumita perioada intr-o anumita stare in care se considera bolnava ajunge realmente bolnava si pe analize ca sa zic asa. Iar organele noastre interne reactioneaza si ele foarte bine la starile noastre, existand chiar corelatii foarte bune intre anumite stari si organe. De exemplu furiile refulate in noi sau care se acumuleaza in timp – pot imbolnavi ficatul. Sau frica, tensiunea si nemultumirile acumulate in timp afecteaza rinichii si organele genitale, iar tristetea afecteaza plamanii. Asa ca nu uitati sa renuntati la rolul care nu e potrivit sau va poate face rau. Precum actorii se confrunta adesea cu identificarea cu rolul jucat atatia ani de zile (mai ales in seriale, telenovele, etc) asa si voi identificati rolul care l-ati jucat si care nu va reprezenta de fapt pentru a-l schimba.

Rolul nostru (starea noastra) daca este unul neconcordant poate sa cauzeze mult mai multe neplaceri decat ne-am inchipui. Insa pentru perioade scurte, experimentale – ele sunt binevenite. Un exemplu tragi-comic am sa vi-l dau din propria experienta, tot din perioada liceului. Mereu am fost o persoana constiincioasa, care nu chiulea si nu lipsea de la ore, respectiv rolul de pe bancile scolii era unul fad si insipid. Insa in ultimii ani de liceu m-am mai saturat si eu sa fiu mereu prezenta la toate si uneori din varias motive chiar am decis sa lipsesc, dar vroiam s-o fac motivat. La mine nu prea exista optiunea de “absent nemotivat” la scoala. Si astfel am ajuns sa testez rolul de persoana bolnava care se cere acasa pentru ca nu se simte bine. Si da, mi-a iesit de minune. Atat de bine incat pana ajungeam in fata profesorului/profesoarei de la care sa ma cer acasa eram de-a dreptul livida la fata si a fost si cazul odata cand insasi profesoara m-a trimis acasa fara sa deschid gura atat de rau aratam. Si credeti-ma ca in acele momente chiar asa ma si simteam, rolul meu devenise realitate. A fost nevoie sa ma scutur o vreme de acea stare ca sa-mi revin dupa ce am iesit pe usa. Astfel, precum in cazul “the mad scientist” mai treci si prin experiente ce sfideaza normalul atunci cand esti in cautarea unei noi descoperiri, despre TINE in cazul nostru.

Probabil subiectul acestui articol este unul controversat si la multi poate sa sune “urat”. Dar oare nu e vorba de ipocrizie atunci cand cineva catalogheaza ceva fara sa gandeasca inainte putin ? De aceea, nu va lasati influentati de etichete, tipare si etici false. Tot ce am scris aici are un singur scop, unul si puternic. Care ? Tocmai descoperirea Sinelui vostru si in dezvoltare personala. Totul depinde doar de cum privesti lucrurile. Si aceasta este cea mai amuzanta si frumoasa formula de autocunoastere in opinia mea. Dar …. “JUCATI-VA FRUMOS DEVENIND CEEA CE VA DORITI DE FAPT – O PERSOANA IMPLINITA SI FERICITA”. Iar persoanele implinite si fericite nu vor face niciodata rau la nimeni, ganditi-va ca toti cei care va fac rau sau comit lucruri urate au in spate o nefericire, sau mai multe – si de fapt aceste persoane au nevoie de ajutor, nu voi.

Pentru final am sa va scriu o scurta povestioara reala din lumea vasta a teatrului.

“Eram la o rechemare pentru o auditie de film. Era un rol minor insa intr-un film mare cu Redford in cadrul Universal Studio. Eram foarte motivat, imi doream cu adevarat rolul. Era genul de auditie in care toti cei chemati asteptau afara pana la final ca sa afle numele norocosului castigator. Mie nu-mi plac chestiile astea, fiecare se uita la fiecare si incearca sa mascheze ca se uita. Este incomfortabil. Nu e cazul sa mai spun ca nu am fost ales pentru rol, iar noi toti cei nealesi ne simteam ca dupa un accident. Mi-am ales un loc prin zona sa ma asez si sa imi revin putin, inainte de lungul drum spre casa. In timp ce stateam acolo, aveam o stare de mila pentru mine insumi. Apropo, rolul era de cersetor. Si probabil ca am fost putin prea convingator, deoarece un executiv care si-a aruncat o privire sumara pe mine in timp ce isi citea ziarul mi-a aruncat o moneda in ceasca de cafea. Macar el era de acord ca meritam rolul. Asta m-a trezit cu adevarat. Am pastrat si azi moneda.”


0 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.